Zgurile de oţelărie se prelucrează în principal în stare solidă dar există şi procedee de prelucrare a zgurilor direct din topitură utilizând apa, aburul şi aerul ca agenţi de procesare.

    Zgurile de oţelărie, indiferent de agregatul de elaborare din care rezultă, conţin în afară de fazele oxidice, o cantitate relativ mare de fază metalică. Aceasta determină dificultăţi de procesare ulterioară a zgurii în vederea utilizării.

    Spre deosebire de zgurile de furnal, zgurile de oţelărie prezintă compoziţii chimice foarte variate. Apar deosebiri de la un agregat de elaborare la altul, la acelaşi tip de agregat de elaborare de la o şarjă la alta funcţie de încărcătură utilizată, de marca de oţel şi de procedeul de elaborare aplicat. La aceeaşi şarjă zgurile intermediare evacuate diferă de zgură finală.

    Compoziţiile chimice foarte variate ale zgurilor, care determină diferenţe între proprietăţile fizico-chimice şi mineralogice ale acestora, îngreunează în mare măsură prelucrarea lor. Intervalul mic de solidificare face ca zgurile de oţelărie să se prelucreze mai ales în stare solidă.

    Spre deosebire de zgurile de furnal, zgurile de oţelărie prezintă particularităţi tipice ce reduc posibilităţile de valorificare ale acestora. Aceste particularităţi pot fi sinterizate astfel:

    – dificultăţi în procesarea directă din stare lichidă prin metode simple (viscozitate mare, adică solidificare rapidă ce împiedică granularea cu apă);

    – dificultăţi la prelucrarea prin concasare datorită incluziunilor metalice şi a dimensiunilor mari ale bucăţilor de zgură solidificate la haldă;

     – limitarea posibilităţii utilizării lor în construcţii datorită instabilităţii conferite de prezenţa oxizilor de Ca şi Mg în anumite combinaţii;

     – limitarea reciclării lor în fluxurile metalurgice ca adaosuri în încărcătura de aglomerare şi în furnal datorită conţinutului ridicat de fosfor, crom, elemente alcaline.

      Extragerea părților metalice

    Pentru a putea fi prelucrate în vederea valorificării este necesară îndepărtarea cât mai avansată a fracțiilor metalice din zgurile de oţelărie. Existenţa bucăţilor metalice conduce la dificultăţi însemnate în operaţiile de sfărâmare şi măcinare. Importantă pentru extragerea bucăţilor metalice din zgurile de oţelărie este alegerea metodei de sfărâmare. Eficienţa separării magnetice depinde de calitatea sfărâmării.

     Prelucrarea mecanică a zgurilor solide de oţelărie

     Prelucrarea zgurilor de oţelărie poate fi împărţită în două etape:
     – prelucrarea primară,
    – prelucrarea secundară – în sectoare specializate de concasare – măcinare – sortare – separare.

   Practic, în toate oţelăriile se poate realiza prelucrarea primară a zgurilor. Secţia de prelucrare primară a zgurilor de oţelărie cuprinde gropi de zgură cu cascade (pentru turnarea acesteia) şi poduri rulante cu grătare şi magneţi (pentru prelucrarea zgurii monolit, separarea bucăţilor metalice şi încărcarea zgurii).

     Se obţine un produs grosier denumit pietriş grob și bucăţi metalice mari.
     În unele cazuri, prelucrarea zgurilor se limitează la sortarea şi separarea magnetică.

    Prelucrarea secundară în secţii independente se realizează cu utilaje de concasare, măcinare şi sortare. În acest caz, se obţin pe lângă separarea bucăţilor metalice, bucăţi de zgură de diferite dimensiuni şi făina de zgură.

    Existenţa în zgurile de oţelărie a P2O5 şi CaO în anumite concentraţii fac posibilă utilizarea acestora în agricultură ca îngrăşăminte ale solului şi pentru scăderea acidităţii acesteia. Obţinerea făinii de zgură se realizează în mori cu bile.

    Procesarea zgurilor lichide de oţelărie

  Soluţiile de procesare a zgurilor de oţelărie lichide au la bază procese mecanice sau tehnologii de granulare.

    Procedee de prelucrare mecanică se bazează pe dispersarea zgurii printr-o acţiune mecanică în: instalaţii cu tambur cu apă ce se rotesc în sensuri diferite (zgura ce se toarnă între ei se răceşte brusc); instalaţii cu tambur răcit în exterior cu apă în care este turnată zgura (produsul care se obţine este pietrişul); instalaţie de tip carusel pentru obţinerea pietrişului în care zgura este turnată în celulele amplasate pe paletele unui carusel care se roteşte în plan orizontal (pe parcursul unei rotaţii complete fiecare celulă este umplută cu zgură răcită şi descărcată); instalaţie cu disc rotativ pe care se produce granularea şi răcirea zgurii; instalaţie cu cutie specială răcită cu apă prevăzută cu o lance prin care se insuflă aer cu presiune mare şi apa pentru răcire.

    Pentru granularea zgurii lichide se utilizează apa, aerul comprimat sau combinaţia apă – aer comprimat.

 

sursa: cyd.ro