Organizaţia Patronală şi Profesională REMAT a organizat în perioada 15-16 februarie a.c. o întâlnire a tuturor membrilor săi în care s-au discutat ultimele evoluţii pe piaţa mondială a deşeurilor, eventuale oportunităţi de afaceri, dar şi ultimele evenimente legate de transferul de responsabilitate din România. 

Întâlnirea membrilor OPP REMAT din luna februarie a anului acesta s-a desfăşurat la Sinaia. „Ne-am gândit să organizăm întâlnirea din acest an pe trei paliere“, a spus Mihai Sofian, preşedintele OPP REMAT. „Primul în care se dezbat probleme generale legate de ambalaje, de piaţa deşeurilor, de accesarea fondurilor europene, al doilea unde se discută strict probleme de contabilitate şi fiscalitate, şi un al treilea palier, unde cei care au dorit au închiriat standuri de prezentare a firmelor lor.“

Deşeurile electrice şi electronice au fost de această dată o temă de discuţie importantă pentru cei prezenţi.

Directorul general al Asociaţiei ECOTIC, Dragoş Călugăru, le-a amintit celor prezenţi că un procent de 40% din produsele electrice şi electronice puse pe piaţă de producători anual trebuie să se regăsească în fluxurile de colectare. „Tot ce intră pe piaţă ca echipament electric nou se va regăsi la un moment dat ca deşeu. Conform unui studiu făcut de Ecotic în România se generează 7,35 kilograme de deşeuri electrice şi electronice pe cap de locuitor. Din acestea cam 21% merge spre reutilizare. Aproximativ 5,5 kilograme ies din casele oamenilor ca deşeu. Problema mare este că foarte mulţi oameni aruncă la gunoi aparatura veche. Lămpile, becurile sunt aproape în totalitate aruncate la gunoi. Din cantitatea generată, de 7,35 kilograme pe cap de locuitor, numai 1,5-2,2 kilograme de deşeuri ajung în fluxurile formale, unde organizaţiile colective le iau în considerare ca fiind cantităţi colectate. Totuşi 3,3 kilograme ajung în fluxurile de fier vechi sau în gropile de gunoi. Ţinta noastră în acest an este de 40% din ce se pune pe piaţă deci cam 3,3 kilograme pe cap de locuitor şi dacă ne gândim că până acum nu am reuşit mai mult decât 1,2 + 1,5 kilograme, ne e tare teamă că nu vom atinge ţinta. De aceea e important ca deşeurile electrice să nu mai intre pe fluxul de fier vechi“, le-a spus Dragoş Călugăru.

fiervechi_01

Piaţa fierului vechi din România trece printr-o situaţie dificilă. Alexandru Teşoi, reprezentantul combinatului Tenaris a prezentat câteva tendinţe ale pieţei fierului. Producţia de oţel a României era în anul 2007 de 6,1 milioane de tone şi de atunci ea este în scădere. În 2008 a fost de 4,9 milioane de tone, în 2009 de 2,7 milioane tone, în 2010 şi 2011 de câte 3,6 milioane de tone, în 2012 de 3,3 milioane de tone, în 2013 de 3 milioane, în 2014 de 3,2 milioane tone şi în 2015 de 3,4 milioane de tone.

Exporturile de fier vechi s-au prăbuşit, estimându-se o scădere cu 50% a exportului de fier vechi în anul 2015, ceea ce induce ideea că România nu va mai exporta atât de mult fier, ci cea mai mare parte a fierului colectat va intra pe porţile oţelăriilor de la noi din ţară. Cât despre preţul fierului vechi acesta a scăzut de la 470 de dolari/tonă în 2012 la mai puţin de 170 de dolari pe tonă în ianuarie 2016“, a spus Alexandru Teşoi.

Chiar dacă România nu mai exportă fier vechi, ea continuă să fie un mare exportator de maculatură. Brânduşa Burcoman, reprezentanta societăţii Ecopaper Zărneşti a făcut o prezentare a pieţei hârtiei.

„În România consumul de maculatură a crescut de la 248.000 de tone în 2005 la 315.000 de tone în 2014, estimat în 2015 la 360.000 de tone, ca urmare a creşterii gradului de colectare de la 34% la 54%, oricum departe de media europeană care este de 72%. Exportul de maculatură din România a crescut de la 58.000 de tone în 2009, din care 17.000 în Ungaria, la 105.000 de tone în 2014 din care 50.000 s-au dus tot în Ungaria. Creşterea exportului de maculatură s-a accentuat şi în alte ţări din afara Uniunii Europene cum ar fi Ucraina, Serbia şi Turcia, ajungând la aproximativ 35% în anul 2014, iar în primul semestru din 2015 la 43% din totalul exportului de maculatură.

Creşterea exportului a făcut însă ca în ultimii ani producătorii de hârtie şi cartoane din România să aibă mari probleme, limitări şi chiar stagnări ale producţiei de hârtie, datorate crizei de maculatură.

Situaţia devine alarmantă în următoarea perioadă când Ecopaper va da drumul la noua instalaţie de producţie a hârtiei cu o capacitate de peste 250 de mii de tone anual“.

Toţi cei prezenţi au fost de acord că marea problemă cu care se confruntă industria de reciclare este aceea că la sursă nu se colectează nimic, că primăriile nu au implementat un sistem de colectare selectivă. Şi dacă, după implicarea AFM în zona de reciclare a deşeurilor de ambalaje, piaţa acestor tipuri de deşeuri este la ora actuală blocată, un posibil cutremur este de aşteptat în ceea ce priveşte deşeurile electrice. DEEE- urile sunt considerate a fi fluxuri speciale şi ies astfel în afara cadrului clasic de colectare în cele patru pubele instituit prin Directivele europene, inexistent oricum în România.

Primăriile, prin intermediul operatorului de salubritate, sunt obligate, în zadar e adevărat, să organizeze cel puţin o dată pe trimestru campanii de colectare a DEEE la nivel local şi să înfiinţeze puncte de colectare municipale.

Andrei Orban, preşedintele Asociaţiei Environ vede o oportunitate pentru societăţile care se ocupă de colectarea şi valorificarea deşeurilor. „Societăţile de colectare şi de valorificare a deşeurilor, membre OPP REMAT, au acum o oportunitate, aceea de a încheia parteneriate cu autoritatea locală şi de a face colectarea DEEE-urilor, urmând ca organizaţiile de transfer de responsabilitate să le returneze costurile reale ale proceselor care au presupus colectarea. Există aceste fluxuri cenuşăreasă cum li se spune, de deşeuri electrice pe care nimeni nu le vrea, sau îi interesează numai atâta timp cât au o valoare pozitivă, cum sunt maşinile de spălat, frigiderele, aragazurile.

Mai rău, în componenţa acestor deşeuri electrice sunt alte deşeuri pe care nu le vrea nimeni, bateriile şi acumulatorii. Avem nevoie de sprijinul societăţilor de colectare şi valorificare a deşeurilor pentru a extrage bateriile din deşeurile electrice care mai ajung aici.

Problema mare este cea a ţintelor de colectare care ajung undeva la 45% din cantitatea de baterii pusă pe piaţă, cantitate care trebuie colectată selectiv şi reciclată“.

Andrei Orban a lansat în rândul membrilor OPP REMAT o campanie de colectare a bateriilor: „Noi am reuşit să creem nişte sisteme în cadrul reţelelor comerciale. Avem aproape 3000 de puncte de colectare, avem o aplicaţie prin care oricine găseşte cel mai apropiat punct de colectare a bateriilor.

Campania pe care o propun se va desfăşura pe o perioadă de trei luni, începând din data de 15 februarie 2016. Câştigătorul va fi cel care va reuşi să colecteze, timp de trei luni, câte 15 tone de baterii în fiecare lună, iar premiul acordat de noi este o excursie pentru două persoane la Miami în Statele Unite“, a spus Andrei Orban. 

 

sursa: ecologic.rec.ro