În România, industria de reciclare s-a dezvoltat pe structura societăţilor REMAT, care gestionează toate categoriile de deşeuri reciclabile, de la maculatură, ambalaje de hârtie - carton, plastic, sticlă, metal, lemn, până la anvelope uzate, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, ş.a. Începând cu anul 2000, România a pregătit şi a transpus directivele europene privind gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri, dar a adoptat şi legislaţie naţională în scopul stabilirii unui cadru de autorizare şi control al operatorilor specializaţi.

Legislaţia europeană transpusă a adus beneficiile implementării principiilor „poluatorul plăteşte“ şi „responsabilitatea producătorului“, fiind necesară contribuţia producătorilor pentru constituirea, organizarea şi finanţarea diverselor structuri de gestionare a fluxurilor speciale de deşeuri.

În ceea ce priveşte legislaţia specifică naţională, aceasta a limitat dezvoltarea pieţei deşeurilor prin impunerea unor condiţii de autorizare excesive şi interzicerea tranzacţiilor unor tipuri de deşeuri reciclabile. După anul 2007, când România a devenit stat membru UE, legislaţia specifică naţională a fost abrogată.

În prezent, legislaţia de mediu privind gestionarea deşeurilor este în curs de revizuire conform exigenţelor europene. Potenţialul de dezvoltare a sectorului de reciclare în România este considerabil, însă politica fiscală în domeniu a generat un fenomen evazionist de amploare.

Politica şi modelul european privind industria de reciclare permite acordarea de stimulente fiscale pentru protejarea mediului şi sănătăţii populaţiei, în contextul importanţei crescute a resurselor de materii prime secundare generate de acest sector de activitate.

Pentru îmbunătăţirea cadrului legal românesc şi în conformitate cu prevederile europene în domeniu, Organizaţia Patronală şi Profesională REMAT a înaintat o serie de propuneri Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în scopul stimulării activităţilor de gestionare a deşeurilor reciclabile şi atingerii obiectivelor de stat membru.

Referitor la cadrul legal de autorizare a activităţii de colectare/valorificare a deşeurilor metalice:

1. Condiţii specifice minimale de autorizare pentru activitatea de colectare a deşeurilor metalice:

a) verificarea în teren a condiţiilor specifice minimale desfăşurării activităţii de colectare a deşeurilor metalice feroase şi neferoase, pentru care se solicită actul de reglementare;

b) deţinerea spaţiului pe întreaga perioadă pentru care se emite autorizaţia de mediu, cu respectarea condiţiilor de mediu şi protecţia sănătăţii populaţiei;

c) prezentarea acceptului vecinilor din zona în care se desfăşoară activitatea dacă aceasta nu se desfăşoară în zonă industrială, conform zonărilor funcţionale din planurile de urbanism şi în situaţia în care obţinerea acordului administraţiei publice locale nu este necesar;

d) deţinerea în proprietate a unui sistem de cântărire autorizat cu specificaţii tehnice corespunzătoare cântăririi deşeurilor metalice colectate;

e) respectarea obligaţiei de monitorizare radiologică a deşeurilor metalice, conform prevederilor Ordinului nr. 117/89/21707/2010 (pentru aprobarea Normelor privind monitorizarea radiologică a materialelor metalice reciclabile pe întregul ciclu de colectare, comercializare şi procesare) funcţie de cantităţi de materiale metalice reciclabile estimate a fi colectate;

f) deţinerea unei platforme betonate sau a unui spaţiu de colectare adecvat (container, magazie ş.a.) pentru colectarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase care să asigure protejarea solului;

g) reautorizarea tuturor societăţilor de colectare conform noilor condiţii de autorizare.

2. Menţionarea operaţiei/procesului care se autorizează, cu încadrarea în operaţiunile de valorificare prevăzute în Anexa nr. 3 din Legea nr. 211/ 2011, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

3. Publicarea pe site-ul ANPM a tuturor operatorilor economici autorizaţi pentru colectare/valorificare activi şi inactivi.

Referitor la modificările legislative iniţiate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor climatice:

1. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (HG nr.621/2005):

a) instituirea unui sistem de calcul unitar a costurilor de gestionare pentru deşeurile de ambalaje indiferent de provenienţa şi de sistemul de preluare, prin serviciul de salubritate sau operatori economici autorizaţi;

b) eliminarea suprataxei de 16% pe venitul realizat din predarea deşeurilor de ambalaje (hârtii-cartoane, plastic, cauciuc, sticlă, lemn) de către persoanele fizice.

2. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (HG nr.2406/2004):

a) stabilirea condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere pentru implementarea unei proceduri sigure de radiere a VSU;

b) promovarea unor condiţii minime specifice de autorizare a activităţilor de colectare, dezmembrare şi tratare a VSU;

c) realizarea unui sistem de colectare naţional şi actualizarea permanentă pe site-ul ANPM a listei cu operatorii autorizaţi;

d) stabilirea responsabilităţilor privind îndeplinirea obiectivelor de tratare conform principiilor ”responsabilităţii producătorului” şi “poluatorul plăteşte”; clarificarea modului individual de îndeplinire a obiectivelor de către producători;

e) raportarea obiectivelor de tratare la greutatea reală a VSU;

f) realizarea unui studiu privind piaţa naţională auto şi costurile de colectare şi tratare a vehiculelor scoase din uz.

3. Proiectul de modificare a OUG privind Fondul pentru Mediu (OUG nr.196/2005):

a) Reformularea propunerii de modificare a art. 9 alin. 1 lit a) din OUG nr. 196/2005, în sensul evitării aplicării unor taxe în mod incorect la momentul vânzării şi practicării unui sistem unitar de calcul al valorii acesteia;

b) Implicarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în susţinerea eliminării impozitului pe venit de 16% şi a taxei de 3% la Fondul pentru Mediu din veniturile obţinute de persoanele fizice prin predarea DEŞEURILOR DE AMBALAJE, DEEE-urilor  şi VSU-urilor, deoarece acestea urmează un regim special instituit de legislaţia comunitară prin care statele membre au obligaţii de gestionare a acestora;

c) Implicarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în colaborare cu Ministerul Finanţelor  Publice, pentru eliminarea suprataxarii cu 16% a venitului realizat din predarea deşeurilor de către persoanele fizice.

Propuneri discutate cu Ministerul Finanţelor Publice cu privire la eliminarea fiscalităţii excesive

Începând cu anul 2011, odată cu modificările aduse Codului Fiscal s-a instituit în mod obligatoriu plata Impozitului pe veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor metalice şi nemetalice (hârtie, sticlă, plastic şi altele asemenea), indiferent de provenienţa acestora, din gospodăriile proprii sau alte surse.

Astfel, valoarea obligaţiilor de plata la Bugetul general consolidat a crescut substanţial de la 3% la 19%, prin aplicarea cotei de 16% Impozit pe venitul persoanelor fizice, Cap. IX - Venituri din alte surse şi a contribuţiei de 3% la Fondul pentru Mediu. Veniturile realizate de generatorii acestor deşeuri au fost diminuate considerabil prin această suprataxare.

Impozitarea excesivă de 19% din valoarea tranzacţiilor şi condiţiile permisive pentru autorizarea activităţii de colectare a deşeurilor a generat la nivel naţional o noua metodă de tranzacţionare a deşeurilor prin care se eludează plată obligaţiilor către Bugetul general consolidat.

Sunt înfiinţate societăţi comerciale care obţin o autorizaţie de mediu pentru sediul social de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi nu pentru punctele de lucru unde se desfăşoară activităţi de colectare a deşeurilor de la persoanele fizice. Aceste societăţi comerciale sunt plătitoare numai de 3% impozit pe venit ca microintreprinderi, fără a datora impozit pe profit, neachitând contribuţia la Fondul pentru Mediu şi impozitul pe venit reţinut prin stopaj la sursa persoanelor fizice, precum şi TVA aferent activităţii.

Fiscalitatea excesivă generează:

1. Creşterea gradului de neîncasare a creanţelor datorate la Bugetul general consolidat, distorsionarea pieţei deşeurilor:

a) Creşterea numărului societăţilor comerciale care s-au autorizat pentru activitatea de colectare a deşeurilor de la cca. 5.000 la cca. 11.000, într-o piaţă în continuă scădere a cantităţilor de deşeuri generate.

Din punct de vedere al încasărilor la Bugetul general consolidat am realizat o evaluare a contribuţiei de 3% la Fondul pentru Mediu, unde încasările în anul 2012 s-au diminuat cu 35% faţă de anul 2010, estimând ca la finele anului 2013 încasările s-au diminuat cu până la 55% în raport cu anul 2010.

Extrapolând, putem aprecia că impozitul pe venit datorat Bugetului de Stat s-a diminuat cu acelaşi procent de 35% în anul 2011 faţă de 2010, respectiv 55% în anul 2013 faţă de anul 2010, cauza principală fiind suprataxarea de 19% în activitatea de colectare a deşeurilor de la persoanele fizice, nedeclararea şi neachitarea acestor obligaţii.

b) Neînregistrarea tranzacţiilor de la persoanele fizice - societăţile comerciale evazioniste nu datorează impozit pe venit şi nici contribuţia la Fondul pentru Mediu, preţul de achiziţie a deşeurilor fiind mai mic cu până la 19%, faţă de preţul practicat de cei care achiziţionează în mod legal şi înregistrează în evidenţele contabile furnizorii, persoane fizice.

Aceste societăţi comerciale aplică preţuri neconcurenţiale distorsionând semnificativ piaţa deşeurilor.

2. Sancţionarea persoanelor fizice de bună credinţă, generatori de deşeuri, care valorifică deşeurile personale prin centrele de colectare:

Prin includerea în categoria veniturilor impozabile a veniturilor obţinute din valorificarea deşeurilor de către persoanele fizice de bună credinţă prin centrele de colectare s-a ajuns la aplicarea unor măsuri de sancţionare pentru cei care sunt beneficiari de ajutor social, ajutor de somaj, aceştia putând fi culpabili şi de evaziune fiscală pentru nedeclararea veniturilor impozabile şi neachitarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Astfel, persoanele fizice care valorifică bunurile personale de care nu mai au nevoie, bunuri din activităţi de modernizare a locuinţelor, maculatură, PET, doze de aluminiu, echipamente electrice şi electronice sau vehicule scoase din uz, pentru care încasează sume ce nu depăşesc de multe ori 1.000 lei pe an, îşi pierd drepturile băneşti privind ajutorul social sau ajutorul de somaj, deoarece înregistrează şi alte venituri.

În cazul în care persoanele fizice aruncă deşeurile la pubelă, le predau în automate de preluare a deşeurilor de ambalaje sau le predau fără documente, nu există o bază de impozitare, tratamentul fiscal fiind discriminatoriu pentru operatorii economici colectori.

Suprataxarea veniturilor obţinute din colectarea deşeurilor proprii de la persoane fizice generează amplificarea fenomenelor de evaziune fiscală.

Un sistem de declarare şi colectare a taxelor şi impozitelor inflexibil la solicitările industriei de reciclare va constrânge persoanele fizice de bună credinţă să evite sistemul legal de declarare a veniturilor realizate, favorizând dezoltarea pieţei negre şi cenuşii.

Considerăm că impozitarea veniturilor obţinute din valorificarea unor bunuri din patrimoniul personal aduce grave prejudicii dreptului constituţional de proprietate, fapt pentru care susţinem eliminarea acesteia.

Menţionăm că majoritatea deşeurilor generate de persoanele fizice se încadrează în categoria deşeurilor de ambalaje, echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz şi anvelope pentru care România are obligaţii de colectare şi valorificare, stabilite la nivel european prin Directive, iar pentru nerealizarea acestora sunt aplicate penalităţi.

Conform HG nr. 621/2005 privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, ce transpune în legislaţia naţională Directiva Parlamentului şi Consiliului nr. 94/62/ CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, obligaţiile la nivel naţional sunt de 60% pentru colectare şi valorificare/reciclare din cantitatea de ambalaje introduse pe piaţă naţională odată cu bunurile ambalate. Directiva 94/62/CE este în curs de modificare, obiectivele naţionale crescând la 80% în noul act normativ.

Conform HG nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, ce transpune în legislaţia naţională Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, obligaţiile la nivel naţional sunt de colectare şi valorificare a 4 kg/locuitor.

Conform HG nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate, obligaţiile la nivel naţional de colectare şi valorificare sunt de 80% din cantitatea de anvelope noi şi/sau uzate introduse pe piata naţională în scopul utilizării.

Obligaţiile naţionale pentru fiecare categorie de deşeuri generată de persoanele fizice sunt foarte mari, impozitarea fiind un impediment în realizarea obiectivelor naţionale.

Fiecare stat membru instituie sisteme de colectare a deşeurilor şi măsuri de creştere a gradului de colectare, inclusiv prin stimulente fiscale, în vedere atingerii acestor obiective nationale.

Planurile de gestionare a deşeurilor acordă o importanţă crescută pentru colectarea de la persoanele fizice a deşeurilor, în scopul atingerii obiectivelor naţionale de colectare şi valorificare.

Având în vedere că obiectivele naţionale sunt de creştere a gradului de colectare, considerăm că suprataxarea tranzacţiilor cu deşeuri realizate de persoane fizice va afecta şi îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Tratatul de Aderare România - UE, pe lângă problemele sociale deosebit de grave create.

Referitor la monitorizarea tranzacţiilor cu deşeuri

În sistemul naţional de evidenţă a tranzacţiilor cu deşeuri pot fi identificaţi, în baza Declaraţiei 394 - Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional, toţi operatorii economici înregistraţi ca plătitori în scopuri de TVA şi în baza Declaraţie 205 - Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit, toate persoanele fizice care obţin venituri din valorificarea deşeurilor.

În cadrul acestui sistem de evidenţă a tranzacţiilor cu deşeuri nu sunt declarate operaţiunile realizate de operatorii economici neînregistraţi ca plătitori în scopuri de TVA.

Din sesizările membrilor noştri sunt situaţii când operatorii economici mai sus menţionaţi realizează tranzacţii cu deşeuri a căror valoare depăşeşte plafonul pentru aplicarea regimului special de scutire de TVA.

sursa: ecologic.rec.ro